Dodon-Năstase versus Maia. Jocul dinaintea confruntării.
Republica Moldova și-a pierdut din suveranitate în momentul în care pactul ruso-german a statuat noua alianță de guvernare. Acum este o țară condusă prin “proxy”. Maia Sandu și Dodon sunt conducătorii statului, dar decizia este la Berlin și la Moscova. Desigur, cei doi au o oarecare independență, nu vine nimeni să le spună, pe toate temele, ce trebuie făcut. Pe temele mari însă, decizia nu se ia de către Maia Sandu sau Dodon, ci de către liderii care conduc într-adevăr Moldova.
Pentru cetățeanul neimplicat foarte mult în treburile politice, rândurile de mai sus pot părea puțin fanteziste, dar dacă o să fiți atenți la temele mari, la raportările actorilor politici, o să vedeți că există această stare de fapt.
Moscova și Berlinul vor dori ca Republica Moldova să îndeplinească câteva obiective mari: federalizarea țării, păstrarea status quo actual, o țară în parteneriat cu UE; dar doar atât, fără integrare. De asemenea, un alt obiectiv este păstrarea Moldovei în afara alianței NATO.
Acestea sunt obiectivele mari, pe care niciunul dintre cei doi conducători, Maia sau Dodon nu le pot încălca. Dar, chiar dacă cei doi sunt ținuți cu sfori de Moscova și Berlin, asta nu înseamnă că va fi o pace veșnică, că cei doi nu se vor pregăti de momentul în care vor primi liber pentru ruperea pactului.
La acest moment, observăm că cele două tabere au obiective diferite:
Dodon se consolidează, ocupă spațiul liber lăsat de Plahotniuc. Președintele moldovean preia din oamenii buni, profesioniști, pe care i-a avut fosta guvernare. Nu contează dacă aceștia erau sau nu corupți. Pur și simplu sunt aduși în noua tabără.
Dodon își consolidează trusturile de presă.
De asemenea, toate structurile de forță sunt preluate de oamenii lui Dodon.
Acesta evită să își asocieze imaginea cu guvernarea, cu conducerea treburilor de zi cu zi, cu problemele economice, încercând astfel să își mențină punctele electorale.
În același timp, Maia Sandu este atentă la problemele guvernării și parcă nu mai vede jocul politic absolut deloc.
Prinsă de problemele de zi cu zi ale guvernării, de situația financiară a țării, Maia nu poate ține pasul cu Dodon. Cu un partener ca Andrei Năstase care nu ezită să folosească aceleași tehnici ca Dodon sau Plahotniuc, Maia pare că este trădată chiar de partenerul său principal și izolată în clădirea Guvernului, departe de jocul politic, ca să nu vadă “the big picture”.
Problemele guvernării se răsfrâng și îi aduc pierderi de procente Maiei Sandu. Fie că vorbim de scandalul bonurilor de masă, de TVA-ul pentru Horeca, sunt elemente care arată că actualul guvern nu este pregătit să dea piept cu treburile administrației.
Maia Sandu mai are însă o problemă gravă, care se va simți mai târziu și care va duce la o scădere dramatică a rating-ului electoral.
Sandu a fost văzută ca ”o regină a dreptății”, femeia care vine și pune ordine, care impune domnia legii. Deja, după câteva luni, se vede că Dodon și Năstase au aceleași năravuri. Își pun cumetrii în funcții, își aduc oameni pentru preluarea instituțiilor de forță. Aceleași obiceiuri care nu au nicio legătură cu dezideratele clamate de Sandu. Ei își întăresc pozițiile, se pregătesc de războiul ce va urma. Obiectivul lor e pregătirea confruntării finale. Pe obiectivele mari fixate de Moscova și Berlin lucrurile au intrat pe făgaș, acum ei se concentrează pe acapararea totală a puterii și scoaterea din joc a Maiei.
Republica Moldova nu se schimbă, nici n-ar putea să se schimbe, pe teme ca justiția. Nu poți aduce judecători peste noapte, nu poți scoate procurorii la pensie peste noapte și nu poți să le scoți obiceiurile pe care le au în ADN de zeci de ani, afilierea la putere și executarea ordinelor pe care le dă puterea.
Sunt deja o grămadă de dovezi în presă despre procesul de acaparare a pârghiilor puterii. Cetățenii nu vor simți schimbări majore în justiție, nu vor vedea îmbunătățiri în acest sens. Vor vedea doar că altă ”gașcă” a ajuns și a preluat puterea.
Aici are Maia Sandu cea mai mare vulnerabilitate. A fost tema ei, iar în momentul în care va veni decontul electoral și nu va avea ce să pună pe masă, credibilitatea ei se va prăbuși. Nu pun la socoteală și pierderile pe care le va suferi din cauza problemelor generate de guvernarea de zi cu zi.
Justiția nu se poate reforma peste noapte. În Moldova, va fi un proces de zeci de ani. Este o țară mică, în care marea majoritare a oamenilor văd mica corupție sau contrabanda ca o activitate necesară, o activitate care le asigură traiul de zi cu zi. În țara ”cumetriilor”, trebuie să mai treacă câteva generații pentru a pune cât de cat la punct justiția.
Atât timp cât președintele în funcție încalcă legea, primește bani în pungă de la ruși, atât timp cât ministrul de interne primește bani de la un oligarh stabilit în Germania, iar tot sistemul închide ochii la aceste lucruri, nu poți să ai pretenția ca justiția să se reformeze.
Toate aceste lucruri le va deconta Maia Sandu. Cu cât va trece timpul, ea va fi tot mai slăbită din punct de vedere al imaginii. Dacă situația economică nu se va îmbunătăți vizibil, dacă oamenii nu vor simți că trăiesc mult mai bine, atunci Guvernul Sandu va fi depunctat grav. Pe justiție nu va avea ce să arate, iar dacă nu va avea ce să arate nici pe domeniul economic, atunci poate să plece acasă.
De asemenea, Maia Sandu trebuie să fie conștientă că nici ”sânge ” nu va putea livra poporului. Nu va avea cum să ofere nici capul lui Shor, nici capul lui Plahotniuc. Israelul nu își extrădează cetățenii, chiar dacă ei au comis fapte penale.
Cât despre Plahotniuc, și Maia știe bine că… geopolitica este mult mai complicată, chiar dacă ei le spun cetățenilor că nu contează prea mult.
3 comentarii