România nu e haină de vreme rea!
Acum două săptămâni, pe 12 ianuarie, o declarație a Maiei Sandu, făcută în cadrul unui podcast internațional, a stârnit multe dezbateri în spațiul online. Președinta Moldovei a spus că ar vota „da” în cazul în care s-ar organiza un referendum pentru reunificarea României și a Moldovei.
Am lăsat câteva zile să treacă pentru a observa mai bine ce se întâmplă, ce efecte apar, dar și pentru a avea un tablou mai clar, o explicație a motivației pentru care Maia Sandu a făcut această declarație.
Încă de atunci am spus că o analiză a mesajului trebuie făcută luând în calcul toată declarația și contextul ei. Declarația președintei a sunat așa:
„Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar, ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, însă există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.”
Astăzi, după mai bine de două săptămâni de la apariția declarației, putem spune că avem următorul tablou:
– În Republica Moldova și în România, tema a fost una de mare importanță și a născut dezbateri vii, atât între cetățeni, cât și în rândul analiștilor și ziariștilor.
– În Moldova, declarația a dat prilej forțelor pro-ruse să redeschidă războiul cu președinta și puterea pro-europeană, pe aceeași linie consacrată de mult timp: „se lichidează statul moldovean”, „un act ostil al României”, „act de trădare”. Igor Dodon, fostul președinte, a cerut chiar anchetarea Maiei Sandu.
Tema a fost jucată și de Vasile Costiuc, un fel de George Simion, care a atacat din alt unghi, supralicitând și spunând că este nevoie de acțiune urgentă, nu doar de declarații. Desigur, nimeni nu îl poate bănui pe Vasile Costiuc de intenții bune, mai ales că de mult s-a conturat un joc în doi între anumiți politicieni pro-europeni și politicieni pro-ruși, un joc pervers care are ca obiectiv subminarea puterii pro-europene.
La câteva zile după această declarație, în urma unor întrebări venite din partea presei, mai mulți politicieni PAS, precum și premierul moldovean au declarat că și ei ar vota pentru unire în cazul organizării unui referendum.
– În România, politicienii au încercat să nu „crească tema”. S-a dat un răspuns la un nivel mai jos, prin intermediul consilierului onorific Eugen Tomac, iar, într-un final, președintele Nicușor Dan a spus că: „Dacă, în viitorul mediu sau îndepărtat, majoritatea cetățenilor vor avea o altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor.”
Ce am putut observa?
Această temă a născut polarizare în societatea moldovenească.
Nu a fost o „temă pregătită”. Nu a fost o declarație „scăpată” de către Maia Sandu, care are o experiență mare și nu face gafe, dar nu a fost o temă pregătită, ci aruncată. Cu ce scop? Vom vedea.
Nu a fost o „temă pregătită” și asta s-a văzut cel mai bine în zilele post-declarație, când ziariștii și influencerii de casă ai Maiei Sandu au încercat să „minimalizeze” declarația, să o pună într-un cadru de tipul: Sandu a mai exprimat această opinie. Da, doar că avea altă calitate. Nu era șefa statului și nu a făcut declarația într-un podcast internațional.
De asemenea, președinta a declarat că nu „a vorbit cu lideri din UE” despre acest subiect. S-a văzut că nu a vorbit nici măcar cu președintele României, deși tema este una extrem de sensibilă în acest context geopolitic extrem de complicat.
La două săptămâni după, observăm că Sandu încearcă să „reîmpacheteze tema”, să o nuanțeze și să iasă din zona cuvântului-cheie „unire”, iar acest lucru se poate vedea în conferința pe care a susținut-o odată cu anunțarea priorităților din acest an.
Din păcate, tot ce s-a întâmplat nu a produs niciun efect bun. Iar marea problemă este faptul că, în acest moment, „tema unirii sau a reunirii” este criticată chiar de vectori de imagine pro-europeni.
Dacă vrei să ai o soluție de back-up și să te pregătești pentru scenariul cel mai negru, în cazul în care Republica Moldova nu aderă la UE și rămâne în zona gri, atunci nu procedezi așa.
„România este haină de vreme rea pentru Republica Moldova.” Din păcate, cam acesta este mesajul central care reiese după toate aceste evenimente.
Dacă vrei să ai un scenariu alternativ pentru a salva Moldova, o temă de acest fel se discută cu factorii politici din România, se pregătește populația de pe ambele maluri ale Prutului, se pregătește o campanie de susținere a ideii, în trepte și în etape.
De ce a făcut Maia Sandu această declarație? Care a fost scopul?
Cred că ipoteza cea mai viabilă este aceasta. A fost o încercare a Maiei Sandu de a atenționa liderii politici din UE, pe ideea: avem și o altă variantă. Președinta Republicii Moldova încearcă să pună presiune pe liderii europeni pentru realizarea obiectivului privind aderarea țării sale.
Procesul de aderare a Moldovei la UE ține de mai mulți factori, nu doar interni, ci și externi. În acest moment, poți spune un lucru sigur: aderarea în 2027 este puțin probabilă, în condițiile în care nu știi cum se termină negocierile de pace din Ucraina.
Declarația de azi, dată în Polonia, cu ocazia organizării conferinței de presă împreună cu președintele polonez Karol Nawrocki — „Extinderea UE nu este un act de generozitate, ci o investiție în securitate” — vine să confirme că aceasta este noua linie a Maiei Sandu în raport cu liderii europeni.
2 comentarii