Hrituc.ro

Geoană și-a terminat mandatul la NATO și a intrat în cursa prezidențială. De ieri, candidatul independent nu mai are deasupra sa sigla Alianței, care îi conferea prestigiu și putere, nu va mai beneficia de interviuri unu la unu și întrebări pe teme de geopolitică, nu va mai beneficia de o poziție avantajoasă, cea în care apărea de la nivelul funcției de Secretar General Adjunct și vorbea în treacăt despre politicienii de pe Dâmbovița.

Mircea Geoană a intrat în mocirla politicii românești. A intrat în campania electorală și va trebui să se bată cu ceilalți candidați.

Pentru el acum începe greul. Până acum, a fost favorizat de funcția deținută. De azi, e Mircea Geoană candidatul independent.

Geoană intră în campanie de pe un trend descrescător. A scăzut în ultimele luni de la 30% până în jurul cifrei de 22%-24%. Trebuie să întoarcă acest trend și să se lupte cu candidați care au partide în spate, ceea ce înseamnă mai multe motorașe care promovează mesajele, mai mule resurse financiare și logistice. Candidatul independent are acum o poziție mai slabă decât Ciolacu sau Lasconi, e dezavantajat de lipsa partidului, care contează enorm în campanie, dar și în seara alegerilor, când trebuie să păzească voturile în secții, mai ales în rural și în urbanul mic.

Probabil, în această campanie Mircea Geoană va fi cel mai atacat candidat. Nu va mai fi menajat.

Până acum, liderii politici l-au menajat pe Geoană. PSD-iștii sperau că acesta nu va intra în cursă și au încercat diverse negocieri, USR-iștii așteptau să vadă ce o să se întâmple.

Ciolacu și Lasconi îi vor ataca dur pe candidatul independent Mircea Geoană. Acesta rupe voturi și de la PSD și de la USR, iar principalul lucru pe care trebuie să îl facă candidații celor două partide e să își recupereze voturile pierdute, pentru a putea accede în turul doi.

Dacă facem o evaluare a principalelor puncte slabe ale candidatului Mircea Geoană, putem observa următoarele:

– Vulnerabilitățile din trecut – epoca președinte PSD, Vanghelie, Vântu, singurul președinte de partid filmat că primește bani pentru a pune un candidat pe liste.

– Personalitatea lui – un om bun pentru politică externă, dar incapabil să anime masele. Discurs de om de externe, presărat cu elemente de campanie americană, dar care par fake pentru publicul român.

– Independența politică – lipsa partidului, dar și faptul că această ”calitate” poate fi atacată lejer.

PSD și USR au un interes comun și probabil, la un moment dat, strategii lor vor acționa pe această linie. Interesul comun e decredibilizarea calității de independent. Social democrații vor spune că Geoană a fost dependent tot timpul de PSD, iar USR poate să lanseze ideea că Geoană este de fapt al doilea candidat al PSD, omul care odată ajuns la Cotroceni va fi apropiat de social-democrați și le va face jocul.

Publicul de opoziție care nu ar vota un candidat PSD sau PNL nu își dorește nici continuarea unei guvernări a celor două partide. Acest public, atât cât e el și care nu e cantonat în zona suveranistă, care e mai degrabă un votant înclinat spre USR, poate fi captat dacă i se explică faptul că un președinte de tipul lui Geoană nu ar intra în conflict cu principalele partide.

Geoană nu ar fi un ”președinte jucător” care să încerce să formeze un guvern, așa cum a făcut Băsescu în 2004. El ar fi președintele care ar lucra în special cu PSD și ar încerca să deranjeze cât mai puțin partidele pentru a nu risca vreo suspendare. Geoană ar fi un președinte mai apropiat de profilul lui Iohannis decât apropiat de cel al lui Băsescu.

Cheia pentru ca Lasconi să intre în turul doi este cea în care își recupereze procentele de la Geoană. Acestea pot fi recuperate nu doar prin exploatarea vulnerabilităților din trecut, cât și prin proiectarea mesajului că Geoană ar fi un președinte bun pentru PSD. Este varianta de back-up a social democraților.

Trei procente pierdute de Geoană în favoarea lui Lasconi pot face diferența și astfel să o avem pe aceasta în turul doi.