Ultima strigare
Au trecut aproape trei săptămâni de când candidații care vor să câștige președinția și-au anunțat intrarea în cursă. A fost o perioadă extrem de importantă pentru aceștia, pentru că și aici se aplică principiul ”contează cum pleci”, dacă pierzi startul sau din contră reușești să te distanțezi.
După cum am văzut în sondajele din iulie și august, lupta pentru locul doi era foarte strânsă, deoarece erau câțiva candidați de ”pluton”, cu scoruri apropiate. O chestie inedită pentru alegerile prezidențiale din România, când de obicei, încă de la începutul campaniei existau doi candidați detașați de ceilalți. Cu alte cuvine, până la aceste alegeri era previzibil cine intră în turul doi.
A venit și luna septembrie și am avut primul sondaj realizat după ce candidații și-au anunțat intenția de a candida. Se poate observa că Geoană și Ciolacu s-au distanțat un pic de restul plutonului și acum există o diferență de 5 procente între locul doi și locul 3. Nu este mare, este recuperabilă, dar nu este nici un proces simplu.
Așa cum am mai spus, în această luptă pentru prezidențiale contează enorm campania, mobilizarea propriului electorat și greșelile făcute de candidați. De asemenea, o importanță extraordinar de mare o vor avea confruntările dintre candidați.
Dacă ne uităm la perioada care abia a trecut, de la anunțul candidaturilor și până acum, putem să anticipăm un pic ce vor arăta sondajele viitoare:
Marcel Ciolacu a avut o campanie fără gafe mari, a început și acțiunile de ”umanizare” merge prin căminele din Regie, în fabrici. Joacă cartea politicianului ”umil”, care a înțeles greșelile predecesorilor săi de la conducerea PSD. Se vede că Ciolacu se pregătește pentru turul doi, transmițând mereu mesaje pentru electoratul liberal: o să ofere postul de premier.
Elena Lasconi pare că se plafonează. După un start bun, aceasta pare că nu reușește să intre în rolul prezidențiabilului. A avut câteva mici gafe ”hrănește furnicile” care o plasează într-o zonă ciudată și pare lipsită de orice sprijin din partea partidului. Știrea de la depunerea candidaturilor a fost ”foștii lideri USR absenți”. Este clar că nu a reușit să facă declicul și să înceapă să se distanțeze.
Nicolae Ciucă a fost prins în scandalul ”loc pe listă pentru Iohannis”. Concluzia e simplă.
George Simion are o campanie foarte bună, centrată pe electoratul lui. Acțiunile de la Pechea, poziționarea în ”haiducul care ajută poporul” este diferită de către cea a celorlalți candidați care vin din zona de opoziție. Problema lui Simion este, de fapt, Șoșoacă. Aceasta și-a anunțat și ea candidatura și duce o luptă pe TikTok cu USA, UE, Israel, Ucraina și propovăduiește toate conspirațiile posibile. Bazinul lui Simion e limitat. Șoșoacă acționează ca un aspirator de voturi fix din același bazin.
L-am lăsat la urmă pe Mircea Geoană. Acesta a intrat în precampanie de pe un trend descendent. A scăzut câteva procente și avea nevoie ca în perioada aceasta să reușească să schimbe trendul.
Marele avantaj al lui Mircea Geoană e că pare mult mai competent pentru această funcție în comparație cu contracandidații săi. Lucru care îl face să se mențină într-o poziție de top și să îi dea șanse să intre în turul doi.
A venit însă scandalul privind relația lui Rareș Mănescu cu un afacerist rus, propagandist al Kremlinului. Scandalul a fost amplificat de mesajul lui Mikhail Khodorkovsk, opozant al lui Putin care a transmis un mesaj de atenționare românilor. Geoană și Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a ONG ului care îi face campanie acestuia de un an, au greșit grav.
Geoana a mințit spunând că Rareș Mănescu nu a lucrat pentru el. Alina Achim a spus că fostul primar de la sectorul 6 a lucrat timp de trei luni. Probabil, în perioada următoare, presa va insista pe acest lucru, vor ieși poze cu cei doi și altele.
Acest scandal are un potențial de ”damage” foarte mare pentru Geoană. Nu atât pentru asocierea cu rușii, cât pentru faptul că îl arată din nou pe fostul adjunct NATO că se înconjoară de oameni dubioși, așa cum făcea și în trecut, este extrem de ”tolerant” la partea de integritate – nu contează de unde vin banii, important e să vină. Mai mult de atât, Geoană poate fi arătat ca mincinos, omul care pozează în altceva decât este și asta ar conta pentru segmentul de electorat mai tânăr, care nu știe de Vanghelie, Vântu și perioada 2005-2010.
Următoarele două săptămâni vor fi extrem de importante pentru departajarea candidaților la președinție. Dacă Ciolacu este cu un picior în turul doi, încă nu știm cine va fi al doilea candidat care va accede în finală. Dacă acest scandal ”Geoană-Mînescu-afaceristul rus” îl va coborî pe candidatul independent, atunci s-ar putea să avem din nou o cursă strânsă. Dacă nu, finala va fi Ciolacu-Geoană.
4 comentarii