De unde plecăm în relația cu Austria? Va reuși Predoiu?
Ministrul Cătălin Predoiu a explicat într-o emisiune televizată cum vede relația cu Austria și cum abordează domnia sa bătălia pentru convingerea austriecilor privind intrarea României în Schengen.
Printre declarațiile sale se poate remarca cea privind lobbyul firmelor austriece: „E important să-l jucăm la toate nivelurile și componenta economică are o mare importanță. Mediul de afaceri din România, cu capital austriac, acționează în direcția corectă”.
Cum vor acționa firmele cu capital austriac? Ce argumente și ce linie vor avea față de guvernul Austriei? Vor presa sau vor încerca doar o campanie pozitivă, vor spune că au o susținere totală de la Guvernul României? Că românii merită să primească acceptul, pentru că firmele austriece pot face afaceri bune aici. Nu știm încă și nu avem elemente.
Ce știm însă, e faptul că data trecută a fost o presiune puternică pe Austria din partea Comisiei Europene și nu a dat rezultat. Dacă analizăm parcursul pe care l-am avut anul trecut și tot ce s-a întâmplat în acea etapă vom vedea următoarele:
Austria a mințit.
În noiembrie, pe 16, la București, la Conferința Ministerială a Forumului Salzburg, Austria a semnat declarația statelor membre privind oportunitatea extinderii spațiului Schengen. Ca după câteva săptămâni să se opună.
Și atunci, în decembrie, ca și acum, a spus că ”mecanismul Schengen” nu funcționează, că e o problemă sistemică, că nu pot fi de acord cu mărirea spațiului. S-a opus României și Bulgariei, a spus însă ”Da”, Croației.
Austriecii au inventat date cu privire la migrația care provine din România. Fontex a spus că România nu este ruta principală de migrație. În ultima vreme, s-a dovedit că principala problemă e Ungaria.
În perioada noiembrie-decembrie 2022, Austria a invocat o serie de lucruri. A spus că România nu este sigură. Au fost rapoarte ale Comisiei care spuneau că granițele noastre sunt securizate. Olandezii au cerut un raport suplimentar, acesta a ieșit pozitiv.
Într-un final, toată lumea și-a dat seama că Austria nu vrea și pace să primească România și Bulgaria în Schengen. Nimeni nu a mai privit discursul premierului austriac ca un punct de reper. Toată lumea s-a dus în ”spatele declarațiilor”, ca să vadă care este cauza reală.
Au fost două cauze identificate: alegerile parlamentare ce vor avea loc anul acesta și jocul cu Rusia.
De atunci și până acum, inclusiv presa din România a publicat o grămadă de articole care arată că Austria joacă incorect față de UE, continuă să facă afaceri cu Rusia în ciuda sancțiunilor. Cancelarul Austriei, Nehammer a fost într-o vizită oficială la Kremlin, gazul rusesc curge în continuare, iar oficiali ai Comisiei declară: „Austria este, cu siguranță, veriga slabă a UE în ceea ce privește Rusia”.
Presa este plină de articole care arată relația de bună colaborare între Viena și Moscova. De asemenea, se pot găsi declarații ale unor foști directori OMV, care spun că Gazpromul a ajuns să dicteze în politica internă a Austriei.
Din cauza acestor lucruri a plecat și ipoteza că refuzul privind aderarea României la Schengen poate fi parte a unui joc geopolitic mai mare.
Cătălin Predoiu afirmă printre altele că: ”Dosarul Schengen nu este un simplu dialog între România și Austria, este un dosar multidimensional, are componente de migrație, de cooperare internațională, de geopolitică regională și nu numai. Este un doar foarte complex.”
Așadar, există cel puțin un semn de suspiciune și în rândul oficialilor români că avem un joc de geopolitică mai mare, cu implicații care trec de zona noastră.
Ipoteza privind alegerile din Austria și faptul că acesta a fost un motiv de refuz sună așa: sunt alegeri acum, e discurs de politică internă, Nehammer vrea să câștige alegerile și după aceea nu va mai rezista la presiunile Comsiei, ale Germaniei și va spune” DA” României.
Nimeni nu poate garanta însă ca Nehammer își va schimba poziția după alegeri, mai ales că declarațiile lui și ale Ministrului de Interne, Gerhard Karner, sunt extrem de tranșante și nu lasă spațiu de manevră. La întâlnirea pe care a a avut-o Cancelarul austriac cu Cancelarul german, Olaf Scholtz, a fost aceeași retorică dură cu privire la extinderea spațiului Schengen.
Pentru orice politician este extrem de greu să se întoarcă la 180 de grade și să își schimbe radical poziția, într-un timp extrem de scurt. Căderea în sondaje poate fi dramatică. Electoratul te poate sancționa dur. Politicienii nu își permit să cadă brusc în preferințele oamenilor, ca după aceea să existe riscul să nu își mai revină.
În octombrie, să mergi într-o campanie politică internă cu un tip de discurs și după aceea, în noiembrie decembrie să te schimbi radical, greu de crezut. Nu știm dacă Nehammer va rămâne Cancelar la sfârșitul anului, dar știm că partidul său va fi la guvernare într-o formă sau alta. Cel puțin așa arată sondajele acum.
Așadar, pârghiile care trebuie folosite în relația cu Austria trebuie să fie foarte eficiente. Presiunea trebuie să fie imensă, pentru ca Nehammer să fie obligat să cedeze. Anul trecut a fost o presiune foarte mare și n-a cedat. De obicei, un om politic rezistă la o presiune de acest gen, doar dacă are o presiune imensă din altă parte. De aceea și teza cu jocul în doi cu Rusia pare mai aproape de realitate decât ipoteza privind alegerile interne.
Predoiu are tot istoricul, MAI are o structură mare care se ocupă de dosarul Scehngen. Mai este și MAE, care anul trecut a condus ostilitățile. Este de ajuns lobbyul firmelor austriece? Ministrul de Interne spune că trag în direcția corectă, dar au muniția necesară? Au determinarea necesară?
Pentru că dacă mereu sunt mângâiați pe cap, dacă mereu se găsește o portiță pentru ele, s-ar putea ca Nehammer să zică, avem mai mult de pierdut dacă se supără Gazprom. Firmele cu capital austriac din România se descurcă ele cumva.
2 comentarii