Pentru ce se pregătește președintele Nicușor Dan?
Semnalele pe care le-a transmis președintele României, Nicușor Dan, în cele trei luni de mandat au creat o bulversare în rândul multor susținători. Sunt voci care îl acuză pe președinte că se „apropie de curentul suveranist”, acuzându-l că trădează electoratul care l-a ales în funcție. Consultantul Cristian Andrei spune că Dan încearcă să facă o „pace socială” cu o categorie din ce în ce mai mare de nemulțumiți.
Este vizibil cu ochiul liber că președintele are un joc diferit față de cel pe care mulți îl doreau. Radicalizarea s-a produs și într-o tabără, și în alta. Și la votanții AUR, catalogați ca suveraniști, izolaționiști, dar și la cei pe care îi putem cataloga mai mult aplecați către curentul pro-european. Această etichetare a electoratelor nu este cuprinzătoare, este foarte generală și am scris-o așa doar pentru că, în urma luptei electorale, cam asta a rămas în percepție. În fond, sunt și în rândul celor pe care îi denumim suveraniști, conservatori moderați care nu vor ca România să se izoleze, cum și în rândul pro-europenilor sunt oameni care văd cu ochiul liber greșelile de la Bruxelles și ar putea părea eurosceptici sau simt progresismul împins la extrem, dar închid ochii doar pentru că există mize mai importante.
Revenind la jocul politic al președintelui, trebuie să mai observăm că există o distanțare de Guvernul Bolojan. Președintele și Premierul au obiective comune: reforma statului, reducerea deficitului, menținerea României pe cursul euro-atlantic. Distanțarea vine însă din cauza personalităților celor doi: se aseamănă, amândoi sunt foarte fixiști când își pun ceva în cap, dar și din faptul că există un context politic extrem de complicat.
Nicușor Dan preferă să nu se asocieze, să nu se lipească foarte mult de Guvernul Bolojan, să rămână la distanță pentru că tabloul general arată foarte rău.
Susținerea reală pentru Bolojan este minimă și în interiorul PNL, și în interiorul PSD.
Cu adevărat, situația politică din perioada preelectorală nu s-a schimbat foarte mult. S-a ales președintele, dar PSD este nereformat, a dispărut Ciolacu de pe TV, dar e în spate alături de Grindeanu. PNL a făcut o schimbare mai mult de imagine, nu de fond, iar AUR crește.
Sunt aceleași grupări care au dialog și negocieri, așa cum erau și când a fost propus Crin Antonescu, cum există în continuare o ostilitate extremă față de USR.
În PSD există o luptă pentru putere, iar tabăra care vrea să îl înlăture pe Grindeanu marșează pe atacul la Bolojan și cere ieșirea de la guvernare, iar actualul președinte interimar face același tango pe care l-a făcut Ciolacu, atunci când Ciucă era premier.
La această situație politică extrem de fluidă se adaugă și măsurile nepopulare, prostiile guvernamentale, care creează „cocktail-ul perfect” pentru creșterea nemulțumirilor și plecarea guvernului.
În această situație pare dificil ca Guvernul să reziste, pentru că principalii sabotori ai acestui executiv sunt chiar principalele două partide. Sabotaj fie prin non-combat — foarte puțini politicieni susțin măsurile guvernamentale, se ascund, stau la cutie (vezi PNL), fie prin acțiune ostilă (vezi PSD).
Dacă iei și analizezi orice sondaj de opinie, vezi că tabăra „suveranistă” crește. Sunt nemulțumiri reale, sunt frustrări acumulate în timp, iar în ciuda faptului că Simion este un personaj toxic, dovedit, tabăra lui crește. Trebuie să oprești cumva acumularea care se produce în dreptul AUR. Trebuie să direcționezi nemulțumirea către altă zonă, asta dacă nu vrei ca Simion să câștige alegerile parlamentare viitoare cu 51%.
Sunt doi reformatori: Nicușor Dan și Bolojan. Unul trebuie să rămână în picioare până la final. Să rămână cât mai sus în preferințele publicului.
Există o miză principală: reforma statului. Dar ca să o faci trebuie să păstrezi puterea.
Cine poate să îi ia locul lui Bolojan? Nu se vede un alt politician acum.
Ce alianță politică poți să ai, care să continue reformele în cazul în care Bolojan pică?
PSD–AUR — greu de zis că vor face reformele.
PSD–PNL — fără USR. Dacă pică Bolojan, ajunge la putere tabăra care l-a vrut pe Crin președinte.
Altă formulă de majoritate nu există la ora aceasta.
Așadar, în acest context, Nicușor Dan trebuie să găsească câteva soluții pentru ca, în acești 5 ani, să nu ajungem la o guvernare care să nu facă altceva decât ce au făcut cele de până acum sau care să nu ducă țara într-un regim de tip Orban.
Mai mult decât atât, trebuie să facă și acea pace socială de care vorbea Cristian Andrei sau, în cazul în care nu poate, să diminueze câștigul AUR.
Cum faci acest lucru?
Încercând să nu ostilizezi electoratul acesta mai mult decât este.
Lăsându-i impresia că vocea lor este ascultată. Au și ei președinte.
Creând un partid conservator, care să promoveze valorile pe care AUR le-a confiscat. Făcând un mecanism politic care poate susține programul prezidențial și, într-un final, obiectivul numărul unu: reformarea statului.
Sincer. În acest context, sunt doar două variante. Una politică, cea pusă mai sus, și cea neconvențională, controlând partidele total cu mijloace specifice. Îngerii nu au loc în perioada asta.
Mulți se așteptau ca Nicușor Dan să fie pentru Bolojan ce a fost Băsescu pentru Boc. Doar că nu poate fi așa, pentru că PNL nu e PDL-ul de atunci, pentru că tot contextul e diferit și acum ai o coaliție cu 4 partide, spre deosebire de acea perioadă când PDL era principalul partid, iar UNPR era doar un executant care asigura majoritatea.
Așadar, fără a avea informații care să confirme ipoteza mea, din punctul meu de vedere, semnalele pe care le dă Nicușor Dan acum arată că acesta s-a hotărât să joace pe o strategie diferită. Poate o să vedem crearea unui partid conservator în curând, ceea ce pentru USR va fi un șoc la început, dar în niciun caz nu îți mai trebuie un partid pe aceeași direcție ca USR, pe același electorat. Experiența REPER a fost suficientă. Îți trebuie un partid nou pe un electorat diferit, pe cel la care valorile promovate acum de așa-zișii suveraniști prind teren.
E de ajuns să te uiți în toată politica occidentală și să îți dai seama că nu ai cum să scapi de acest fenomen. Poți avea însă o Meloni și nu un Trump. Poți controla tu jocul și nu jocul să te împingă în situații imposibile.
Va fi un joc dificil și trebuie ținut cont de câteva aspecte, iar principalul va fi: cum fac asta fără să pierd electoratul pe care l-am avut.
Vom vedea ce se va întâmpla în perioada viitoare. Imediat după alegeri am spus că „o lume politică a murit”. Procesul a început de atunci, azi se vede foarte bine când scorul PSD e la 15%, dar se va vedea și mai bine peste un an sau doi. Cert e un lucru: la alegerile viitoare nu va mai fi nimic din paradigma veche și cine va miza pe asta va fi câștigătorul.
23 comentarii