Plahotniuc, un personaj de studiat!
Vlad Plahotniuc este președintele Partidului Democrat din Moldova. A început cariera politică, oficial, în noiembrie 2010. A fost deputat, vicepreședinte al PDM, a fost propus ca premier din partea coaliției PDM și o fracțiune PCRM, dar a fost respins de președintele Timofti. Într-un final, a ocupat funcția de președinte al PDM și a reușit să obțină cel mai mare scor în alegeri din istoria democraților. În alegerile din acest an, PDM a obținut 30 de mandate în Parlament, din 101.
Plahotniuc a fost șeful rețelei Petrom din Moldova. A fost om de afaceri, continuând să dețină un trust de presă cu cele mai importante canale de televiziune. Are o avere impresionantă. Este etichetat drept oligarh, existând acuzații la adresa lui că ar fi făcut o avere imensă din afaceri dubioase. În acest moment, există percepția că șeful PDM deține controlul total al instituțiilor din Moldova și conduce autoritar. Adversarii politici îl acuză pentru faptul că a capturat statul și folosește instituțiile în interes personal.
Actualul președinte PDM a reușit să facă o carieră politică, a reușit să devină unul dintre cei mai bogați oameni, într-o țară săracă, care este în zona ”gri” a Europei. În Moldova se ciocnesc interesele Federației Ruse, ale UE, României și nu în ultimul rând, nu trebuie uitat că este țara tampon de lângă granița NATO. O țară cu o exclavă – Transnistria – unde sunt trupe rusești, care au rolul de a ține Moldova în zona gri, o țară cu o populație care a trăit zeci de ani sub ocupația rusă, fiind una dintre republicile fostului URSS, în care mentalitățile și apetența către valorile socialiste sunt extrem de pronunțate. Populația Moldovei este în continuă scădere, unul din patru moldoveni fiind plecați la muncă în străinătate. Există un segment mare de populație rusofonă, dar și o minoritate găgăuză, care are un statut special.
Plahotniuc este un personaj. Nu trebuie să fii nici admirator, nici opozant ca să îți dai seama de acest lucru. Este un personaj central în politica din Moldova și aproape toate partidele își fac agenda media în jurul lui. Atacurile și scenariile negative îl vizează în proporție de 90%. S-a construit un mit, probabil și cu buna știință a lui, că știe tot, că supraveghează tot, că el decide de la angajarea femeii de serviciu dintr-un minister, până la acordarea licitațiilor internaționale. Pentru cititorii români, ar putea fi făcută ușor comparația cu Băsescu, din zilele în care acesta ocupa funcția de președinte, când atunci mulți îi spuneau ”Zeus”. Este cam același tip de fenomen.
Pentru analiza ce va urma, trebuie spus că Moldova, chiar dacă este departe de o democrație occidentală, nu este nici o țară cu regim dictatorial. Au fost alegeri libere, există presă independentă, chiar foarte puternică, sunt structuri ale societății civile, ONG-uri, care primesc finanțare externă, sunt consilieri ai UE care monitorizează activitatea ministerelor și fac rapoarte lunar. Moldova are un acord de asociere cu UE și asta reprezintă în sine garanția unui stat care a intrat pe drumul democrației. Există și multe abuzuri, într-adevăr. Poate cel mai mare abuz, din punct de vedere politic, a fost anularea alegerilor anticipate pentru primăria Chișinău. Încă sunt mari semne de întrebare în rândul judecătorilor. Justiția este departe de a fi reformată, dar în niciun caz nu putem spune că Moldova este o țară sud americană.
Am încercat să fac o sinteză succintă a stării de fapt din Moldova, pentru că în acest context trebuie analizat Plahotniuc. Așa cum am spus, el este un personaj dar, mai mult de atât, pentru consultanții politici, pentru analiștii politici, oamenii de PR și comunicare, el este un caz extrem de interesant, de cercetat.
De obicei, toți oamenii politici au o traiectorie ascendentă. Ei pornesc pe drumul spre succes, câștigând pas cu pas încredere. Traseul pe care aceștia intră este unul în care încearcă să își mărească notorietatea, în timp ce au grijă la cota de încredere să fie în același trend. S-au văzut multe cazuri când politicieni au pornit din start și au dat un boom la capitolul notorietate, dar evenimentul care a provocat acest lucru era unul negativ, care le-a adus prejudicii la capitolul încredere.
Notorietatea și încrederea se formează în timp. Nu este un proces care se produce instant, mai ales când ești un politician de pluton. Funcțiile guvernamentale îi aduc omului politic posibilitatea de expunere, posibilitatea unei eventuale confirmări a faptului că poate fi o alegere potrivită pentru cetățean. De obicei, politica este un joc pe termen lung. Majoritatea oamenilor politici au reușit, după ce au trecut prin etapele normale, luând-o metodic, ajungând pe o scară ascendentă.
În politică se întâlnește foarte rar fenomenul în care un om politic se poate redresa după un scandal de imagine. Probabilitatea de a reuși să îndrepți ”negativul” de imagine, într-un bagaj pozitiv este foarte mică. Eu spun că imaginea unui om politic se construiește precum o casă. Cărămidă cu cărămidă, după ce s-a făcut o fundație solidă. Dacă un scandal intervine în timpul în care casa este în construcție, atunci poate apărea prăbușirea. Dacă omul politic nu are încă o percepție pozitivă puternică în rândul cetățenilor, atunci el riscă să ajungă în zona în care nu mai poate continua parcursul său cu succes.
De aceea, pot spune că Vlad Plahotniuc este un caz care trebuie analizat, mai ales de oamenii care lucrează în acest domeniu. Ce s-a întâmplat cu imaginea lui este un fenomen rar, atipic. Nu există cazuri de politicieni care să reușească, pornind de la un bagaj de încredere negativ și care să ajungă în cele din urmă la o cotă mare de încredere.
Șeful PDM a intrat în politică și, în scurt timp, a fost etichetat drept ”păpușarul”. O etichetă negativă care a prins instant. Intrarea în politică s-a produs atunci când partidul său era într-o alianță, AIE, care era condusă de speranța de atunci a UE, Vlad Filat, premierul de la acea oră. A fost un război surd în acea coaliție. Plahotniuc a intrat în politică cu două atuuri: forța de negociere și banii. Dar, imediat a fost perceput ca adversar și s-a lucrat intens la demonizarea lui.
Cert este un lucru. În scurt timp, Vlad Plahotniuc ajunge să fie numărul 1 la capitolul neîncredere. Devenise personajul negativ din Moldova. La un moment dat, acesta avea o cotă de neîncredere de 95%, iar dacă ne uităm pe rezultatele de acum din Moldova vedem că a câștigat un colegiu electoral cu peste 70 de procente și în scorul de încredere, la nivel național, este la mijlocul clasamentului.
Cum a reușit să ajungă din personajul negativ în postura actuală? Nu est nici cel mai iubit om din Moldova, dar și-a câștigat alegerile, s-a validat și, mai mult de atât, reușește să își elimine din bagajul negativ.
Parcursul lui este atipic. Intră în politică și devine campion la capitolul ”neîncredere”, ajunge deputat, demisionează. Încearcă să devină premier, se retrage. Totul pe fondul unor scandaluri imense. Ruperea alianței pro-europene. Furtul miliardului. Moldova în pericol de a intra în incapacitate de plată. Proteste de stradă. Politicieni infiltrați de Moscova-Usatâi, care aveau rolul de a submina statul moldovean, politicieni susținuți de Moscova. Dodon, care are rolul de a menține Moldova în zona gri. Politicieni susținuți de România. Partidele unioniste.
Moldova a fost țara crizelor. În acest context, trebuie analizat personajul Plahotniuc. Gestiunea crizelor pe care țara le avea, intrarea lui în războaiele guvernării, preluarea conducerii guvernării, alegerile prezidențiale din 2015 și alegerile parlamentare din acest an.
Desigur, mulți vor spune că cele mai importante mijloace pentru creșterea imaginii lui Plahotniuc au fost măsurile sociale, măririle de pensii și salarii, etc. Există într-adevăr o mare doză de adevăr. Așa este, ele au un rol incontestabil. Dar, pe lângă aceste lucruri, mai trebuie adăugat tot jocul politic desfășurat de-a lungul anilor, rezistența personajului la atacurile zilnice, gestionarea crizelor pe care țara le-a avut, păstrarea guvernării, păstrarea puterii, modul în care a ales să comunice, controlat, cu o gestionare riguroasă a ieșirilor publice.
Există însă o latură mai puțin analizată. Dimensiunea externă. Plahotniuc este vicepreședinte PES, are o relație foarte bună cu Poroșenko, președintele ucrainian și cu președintele turc.
Ca om care lucrează în domeniul consultanței politice de peste 15 ani pot spune că principalele atu-uri ale lui Plahotniuc au fost: resursele, răbdarea, arta negocierii, capacitatea de a aduce oameni profesioniști lângă el, sângele rece, pragmatismul.
Ca puncte slabe: a înțeles destul de târziu că fără imagine nu se poate, are încă aceeași stare de trac când vorbește în public, gestionează actul politic mai mult pe modelul managerial, fără să țină cont de emoții și de percepții, este deficitar la capitolul efecte externe al actelor sale politice. Vrea să fie un ”jucător” și în negocierile cu UE și cu SUA și cu Federația Rusă, fără să țină cont că este totuși reprezentantul unui stat mult prea mic. Îți depășește statutul în mod irațional.
Conform unui studiu IMAS Moldova, dat publicității azi, activitatea lui Plahotniuc este apreciată de 37% din respondenți, aflându-se pe locul 3, după președintele Igor Dodon și premierul Pavel Filip.
Gândiți-vă că acum 3 ani, în 2016, Vlad Plahotniuc avea un grad de neîncredere de 81%, conform unui sondaj realizat de IRI.
Este o situație spectaculoasă și orice profesionist din acest domeniu nu are cum să nu remarce faptul că ”Plahotniuc” poate fi un caz de cercetare aprofundată. Este drept și Moldova este o țară specială, cu un electorat care are o volatilitate mult mai mare, este țara în care se poate naște un partid și în 3 luni de zile acesta să fie la 30%, iar peste noapte să se prăbușească.
Ce se va întâmpla în viitor? Va putea Plahotniuc să își conserve acest bagaj de încredere pe care l-a obținut? Greu de anticipat. În primul rând, zilele acestea în Moldova se dă o luptă importantă în subteran. Opoziția pro-europeană nu vrea să intre la guvernare cu PDM-ul lui Plahotniuc, PSRM pune condiții de neacceptat, se pare că cei doi mai actori – PSRM și ACUM – și-ar dori alegeri anticipate deși, chiar dacă s-ar organiza alegeri pe același sistem de vot, rezultatele nu ar putea diferi prea mult. Ar fi aceeași configurație parlamentară și s-ar ajunge în aceeași situație, doar că electoral „s-ar putea vinde mai bine publicului ” povestea unei alianțe făcute împotriva naturii.
Va reuși să își folosească Plahotniuc atuurile sale în această luptă, pentru a debloca situația și pentru ca Moldova să aibă în curând un Guvern? Acesta este principalul hop pe care îl are și de care depinde și viitorul lui politic cât și al partidului pe care îl conduce.
sursa foto: Publika.md
1 comentariu