
Lupta anti-corupție trebuie să fie pe agenda președintelui!
În ultimii ani, lupta anti-corupție pare că a ajuns la cel mai scăzut nivel. Nu mai vedem mari dosare, nu mai apar „pești mari”, deși sentimentul general este că fenomenul corupției a revenit în forță.
A fost un lucru bun că s-a pus capăt spectacolului televizat al „cătușelor în direct”, dar există percepția că nu s-a renunțat doar la circul mediatic, ci și la combaterea reală a corupției.
Poate tocmai din această cauză am văzut o atitudine tot mai relaxată a unor oameni de afaceri care sfidează statul atunci când încalcă legea. Poate de aceea au fost posibile și cazuri precum Nordis sau Buzatu.
Lupta anti-corupție trebuie să redevină o temă prioritară pe agenda președintelui. Mai ales acum, când România este vizată de un război hibrid orchestrat de Federația Rusă. Fără circ, fără abuzuri, dar cu determinare și profesionalism, statul trebuie să se întărească și în această direcție.
Oamenii corupți sunt cei mai vulnerabili în fața serviciilor secrete ruse. Oficialii cu slăbiciuni de acest gen devin ținte ușor de exploatat. Iar când statul este slab și condus de corupți, afacerile publice devin păguboase. În perioada Năstase am avut cele mai dezastruoase privatizări, marcate de corupție. Câte dintre combinatele de oțel sau aluminiu au ajuns atunci pe mâna unor afaceriști ruși? Aproape toate.
Statul român trebuie să se întărească pe mai multe paliere, dar este esențial ca în anii ce urmează să fie eliminate „găurile” din sistem, acele puncte slabe prin care pot pătrunde interese ostile. Nu mai avem nevoie de oameni ca generalul Zisu sau de diverși politruci puși în funcții-cheie prin consilii de administrație. Avem nevoie de profesionalizare și de oameni integri, puși acolo unde trebuie.
AUR și celelalte forțe izolaționiste au exploatat exact aceste slăbiciuni. De aceea, unul dintre mesajele lor de bază este „ne-ați furat 30 de ani”.
Sărăcia, mai ales în mediul rural, instituțiile decredibilizate, oamenii nepotriviți puși în funcții-cheie, inechitățile sociale și sentimentul că unii sunt deasupra legii – toate acestea au creat un teren fertil pentru discursul radical și pentru propaganda Kremlinului.
De aceea, următorul președinte trebuie să pună din nou lupta anti-corupție pe agenda națională. În actuala campanie electorală, aproape nimeni nu vorbește despre acest subiect. A scăzut în sondaje ca importanță, dar cred că, de fapt, ea se manifestă altfel în percepția oamenilor – prin furia față de politicienii privilegiați și inegalitatea de tratament în fața legii.
În prezent, principalele teme publice sunt securitatea și politica externă. Ne uităm cu toții la evoluțiile din SUA, la războiul din Ucraina, la amenințările Rusiei. Suntem îngrijorați pentru viitor. Dar și lupta anti-corupție ține de siguranța națională. Un stat corupt este un stat slab – ușor de infiltrat, de manipulat și de subminat, fără tancuri, ci prin metode subtile.
România are multe reforme de făcut. De aceea, în viitor, trebuie să avem un tandem președinte-premier care să beneficieze de încredere, legitimitate și susținere publică pentru a le duce la capăt.
Avem nevoie, pe de o parte, de un președinte care să dea direcția, să susțină instituțiile cu atribuții în combaterea corupției și să le asigure independența necesară. Pe de altă parte, e nevoie de un premier care să administreze eficient statul și să transmită clar către partide: puneți oameni competenți în funcții-cheie!
2 comentarii